Viorel Lis - in jumatate de mandat cat altii in zece

Masini, voiajuri in strainatate, telemobile Municipalitatea a bagat in buzunarul societatii monopoliste 3-DB peste 100 miliarde de lei anual Au fost achizitionate zece autoturisme noi, care au costat un miliard de lei. Facturile la telefoanele mobile folosite de primarul Viorel Lis s-au ridicat doar intr-o luna la 50 milioane de lei. Din bugetul municipalitatii au zburat 40 de milioane de lei pentru plante ornamentale si alte ciudatenii destinate cainilor. Sute de mii de dolari au fost bagati in buzunarele unei firme de publicitate, Beta Cons, infiintata cu doar o luna inaintea licitatiei trucate. Aproape o suta de miliarde de lei au fost tocate pe deplasari nejustificate in strainatate, bani cu care s-ar fi putut achizitiona cel putin 100 de locuinte. Numai Viorel Lis a cheltuit, in 1999, 65 de milioane de lei cu "documentarile" in strainatate. La Snagov, din bani publici, viceprimarul Alexandru Malliu si-a construit o casuta, care a mai saracit bugetul cu 1,5 miliarde de lei. La incheierea mandatului lui Viorel Lis s-a constatat o gaura in bugetul municipalitatii de 500 miliarde de lei. Patrimoniul imobiliar al primariei - saracit cu buna stiinta In perioada 1998-2000, primaria inregistreaza cele mai mari pierderi din patrimoniul ei imobiliar, cu buna stiinta a edililor. Este perioada cea mai "fructuoasa" din punct de vedere al dispozitiilor de restituire semnate de Viorel Lis pentru imobile obtinute in instanta prin fals. In acest interval, datorita indiferentei sau complicitatii functionarilor din primarie - recte, din cadrul Directiei Generale Juridic, Legislativ, Contencios, avandu-l in frunte pe longevivul director Radu Dinulescu - zeci de procese de restituire sunt pierdute in favoarea unor escroci, statul roman fiind pagubit de cladiri, terenuri, parcuri: zeci de terenuri din cartierul Primaverii - 2.700 mp teren din Piata Charles de Gaulle nr. 11, 1.637 mp din Calea Dorobanti 252-256, 350 mp din Herastrau 2, 763 mp in Primaverii 2, 400 mp in Herastrau, 1.678 mp in Pictor D. Rosenthal, 534 mp in Puskin 22, 350 mp in Amiral Balescu 31 A s.a. - terenuri din Aviatorilor, din strada Buzesti 50, vila din Av. Radu Beller nr. 11, vila-atelier de gravura din strada Sperantei nr. 15, imobilul din George Vraca nr. 4 si foarte multe altele. Se ajunge la situatia aberanta in care primaria pierde inclusiv o strada - Intrarea Dalga - aflata in plin centru al Bucurestilor! Sentinte cu fals ramase definitive prin neinterventia PrimarieiIncepand cu 1998, cand se da liber la restitutio in integrum, pe rolul instantelor de judecata se acumuleaza teancuri de cereri de revendicare ticluite de falsi proprietari. Falsurile depuse la dosar de mafiotii imobiliari ar fi putut fi depistate in timp util daca dosarele nu ar fi fost judecate de magistrati cumparati si daca reprezentantii primariei, recte consilierii juridici, s-ar fi obosit macar sa se prezinte la procese. Ziarul Adevarul a relatat zeci de cazuri de imobile din Primaverii restituite unor morti sau unor persoane care nu aveau calitatea de proprietar - o simpla verificare la Arhivele Nationale ar fi dovedit-o. Dar reprezentantii primariei nu s-au obosit sa verifice nimic. Mai mult: in majoritatea cazurilor, nici nu s-au deranjat sa atace cu apel sentintele de restituire, acestea ramanand in acest fel definitive si irevocabile. Sunt cazuri in care apelul declarat totusi de primarie a fost retras de insusi directorul Directiei Juridic, Dinulescu. Astfel, acesta semneaza cu mana lui o adresa de retragere a apelului in dosarul 5792/1999. In acest fel, primaria pierdea 1.637 de mp din Calea Dorobanti 252-253 in favoarea unui fals proprietar. Doua luni mai tarziu, tot primaria, trezindu-se brusc din letargie, se plangea Parchetului ca in dosarul de restituire cu pricina s-au operat falsuri... In acelasi mod, un imobil situat pe strada George Vraca nr. 4 este pierdut in favoarea unor escroci pentru ca acelasi Dinulescu semneaza cererea de renuntare la judecata. Bilantul perioadei 1998-2000 este dezastruos pentru zestrea imobiliara a Capitalei: institutii de cultura isi pierd sediile, mostenitori reali se trezesc in strada, scuaruri din domeniul public ajung pe mana gastilor de recuperatori de terenuri. Majoritatea dispozitiilor de restituire din aceasta perioada sunt semnate de primarul Viorel Lis, dar a apucat si Traian Basescu sa semneze cateva. Cum or fi reusit mai apoi functionarii primariei sa puna in posesie persoane decedate cu zeci de ani in urma sau pur si simplu inexistente, ramane un mister. Scandalul repartitiilor LiscusiteToate cunostintele primarului general Lis s-au ales cu cel putin cate o locuinta de pe urma generozitatii imobiliare a primului gospodar al Bucurestilor. Gabi Ionita, fosta secretara a primarului general Viorel Lis, a obtinut pentru ea, rude si prieteni un numar de sase apartamente, toate situate in zone ultracentrale. Scandalul traficului de locuinte este intregit de cazul celor doi gardieni publici care au eliberat, contra unor sume in valuta, repartitii false. Acestea purtau stampila Primariei Capitalei si semnatura lui Viorel Lis. Nici dupa arestarea fostei secretare, scandalul nu se stinge. Lis semneaza pe banda rulanta repartitii pentru urmatoarea armata de prieteni politici, secretare, cunostinte: amanta sa Oana Ungureanu, finul sau, Nicusor Viorel Rosca, o alta secretara a sa, Ana Nita, seful FPS, Radu Sarbu, consilierul prezidential Dorin Marian, secretarul general al guvernului, Radu Stroe, presedintele Curtii Constitutionale, Lucian Mihai, procurorul general al Romaniei, Mircea Criste, deputatul Alexandru Sassu, primarilor de sector Ioan Dinuta si Marian Lutu etc. Aflat pe ultima suta a mandatului sau, primarul Lis nu-si iese din mana: da repartitii pentru imobile inca in faza de proiect si umple o scara de bloc, situat in Piata Alba Iulia, cu ziaristi, cantareti, sportivi si chiriasi evacuati din case nationalizate de catre apropiatii sai. Toate dosarele aflate in cercetarea procurorilor au fost musamalizate. La sesizarea Curtii de Conturi, George Nistor, fost viceprimar, acum sef de cabinet al primarului Traian Basescu, este cercetat in faza actelor premergatoare pentru transferul ilegal al unui numar de 14 apartamente. Afacerea Apa Nova SAPrivatizarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare din anul 1999 a subtiat cel mai mult patrimoniul municipalitatii. Inainte de privatizare, RGAB avea o cifra de afaceri de 836 de miliarde de lei si un profit net de 38 de miliarde de lei, ceea ce era de invidiat la o regie. Cu toate acestea, in luna decembrie 1999, a luat fiinta Apa Nova Bucuresti SA, cu sediul in apartamentul 6 din strada Muzeul Zambaccian nr. 34, scara B. Prin constituirea si functionarea societatii Apa Nova nu s-a intamplat nimic altceva decat transferarea bunurilor catre un operator privat. Cele mai multe bunuri, in valoare de peste 130 de miliarde de lei, sunt folosite si acum, fara acte, de francezi, care detin mai mult de 80 la suta din capitalul Apa Nova si, mai nou, cer de la Primarie alte 10,2 milioane de dolari sau partea acesteia de actiuni. Credite de 16 milioane de dolari sunt suportate de primarie, desi sunt luate inainte de privatizare. Apa Nova a obtinut de la Consiliul municipal un credit de 100 de coroane daneze (16 milioane de dolari), de la Den Danske Bank si Bancorex, pentru inlocuirea retelelor din nordul si sudul orasului. Rambursarea creditului, TVA si alte taxe sunt asigurate de Consiliul municipal, din bugetul orasului. Afacerea Bucuresti 2000Primaria Capitalei a infiintat un consortiu - Central Bucharest Consortium Ltd (CBC), detinator a 42% din actiunile Agentiei Bucuresti 2000, care urma sa atraga investitori pentru refacerea si umanizarea centrului civic al Capitalei. Desi afacerea se pare ca nu mai merge, primaria a vandut o parte din actiunile pe care le avea, banii adaugandu-se la cele doua milioane de dolari, un credit obtinut de la Banca Barclay's. Basescu a decis recent ca Primaria sa ramana cu numai 12% din actiuni, renuntand la 28% in favoarea unui partener german, Drees&Sommer. Despre afacere nu s-a mai auzit nimic, iar Vasile Toch, directorul Agentiei si presedintele CBC, nu mai are sediul in Primaria Capitalei.