O fotografie cu fiica cea mare
a fostului presedinte si actualului premier rus Vladimir Putin a aparut marti, pentru prima data in 20 de ani, in presa rusa. Fotografia, in care apar premierul Putin, sotia sa si o tanara blonda inalta si frumoasa a fost facuta de un blogger cu nickname-ul "Idiot", anunta pravda.ru. Viata
privata a premierului Putin a fost intotdeauna subiect tabu in Rusia, iar cele doua fiice ale sale, Ekaterina si Maria nu au aparut in fotografii accesibile publicului decat cand erau foarte mici.
Fotografia Mariei Putin, nascuta in 1985, a aparut in premiera pe internet, desi tatal sau se afla la conducerea Rusiei de peste opt ani. Data fiind secretomania absoluta care inconjoara familia fostului presedinte al Rusiei, aproape nimeni nu le cunoaste din vedere pe cele doua fete ale lui Putin, noteaza "Pravda". Rusia si restul lumii nu le-a vazut pe fetele lui Putin decat odata, in urma cu cativa ani, cand fotografiile lor au aparut intr-o carticica despre tatal lor. Imaginile din carte infatisau doua fetite blonde, care pareau sa aiba cinci si, respectiv, sase ani. Ele au aparut pentru prima data in public in vara lui 2004, cand si-au dat examenele la Universitatea de Stat din St. Petersburg.
Toti profesorii universitatii au fost instruiti sa nu spuna o vorba in public despre fetele lui Vladimir Putin. Nici Maria, nici Ekaterina nu au mai dat de atunci pe la Universitate. Potrivit publicatiei "The St. Petersburg Times", chiar si in vremea scolii, cele doua fete ale actualului premier rus si-ar fi facut studiile acasa, unde invatau printre altele germana, franceza si engleza. "Avem enorm de multe teme de facut, chiar si acum, cand nu mergem la scoala", a declarat Maria intr-un interviu rar, publicat in 2000. La acea vreme, Maria isi dorea sa studieze managementul in timp ce Ekaterina visa sa devina designer de mobila.
Publicatia "The International Herald Tribune" scria odata ca Maria Putin s-a casatorit pe insula greceasca Santorini la 11 iunie 2005, mai aminteste Pravda. Ceremonia religioasa ar fi avut loc la o biserica ortodoxa de acolo. Potrivit analistului politic independent Stanislav Belkovsky , fata mai mica a lui Putin, Ekaterina, locuieste in Munchen, Germania.
09 iulie 2009
SUA trec la sancţiuni împotriva Rusiei
n replică, Moscova nu dă înapoi în faţa administraţiei de la Washington şi îşi respectă promisiunile făcute proruşilor din Osetia de Sud şi Abhazia.
Rusia nu se dezminte şi rămâne ferm pe poziţii. Moscova a calificat, ieri, decizia Statelor Unite ale Americii de a suspenda acordul nuclear civil din cauza conflictului ruso-georgian drept „eronată şi politizată“, după cum se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe rus, relevă AFP. „Şi momentul ales pentru a anunţa această decizie ne uimeşte“, adaugă ministerul rus.
Decizia Statelor Unite de a retrage acest acord de pe ordinea de zi a Congresului a fost anunţată luni seară, în timp ce preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, şi omologul său rus, Dmitri Medvedev, negociau retragerea completă a forţelor ruse din Georgia, excepţie făcând regiunile separatiste.
Acordul nuclear civil dintre cele două mari
puteri le-ar fi permis celor două părţi să dezvolte relaţii comerciale în acest sector, luptând, totodată, împotriva proliferării nucleare. Anunţând oficial Congresul în legătură cu decizia sa, preşedintele american George W. Bush a explicat acest lucru prin faptul că executivul rus a luat măsuri „incompatibile cu relaţiile paşnice cu Georgia, statul său învecinat suveran şi democratic“.
Rusia îşi urmează calea
În acest timp, Moscova a stabilit, ieri, oficial, relaţii diplomatice cu cele două republici separatiste georgiene, Osetia de Sud şi Abhazia, în urma unui schimb de note diplomatice. Anunţul a fost făcut de ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Moscova îşi anunţase intenţia de a stabili relaţii diplomatice cu Osetia de Sud şi Abhazia la scurt timp după ce le-a recunoscut independenţa, pe 26 august. Ambele republici şi-au anunţat disponibilitatea de a găzdui baze militare ruse. De altfel, Moscova a anunţat, ieri, că va menţine circa 8.000 de militari în Abhazia şi Osetia, aceste trupe nefiind de menţinere a păcii, după cum a precizat ministrul rus de externe, ci forţe armate. Rusia va semna în zilele următoare acorduri care oferă baza juridică internaţională pentru prezenţa forţelor ruse pe teritoriul acestor republici.
Rusia nu se dezminte şi rămâne ferm pe poziţii. Moscova a calificat, ieri, decizia Statelor Unite ale Americii de a suspenda acordul nuclear civil din cauza conflictului ruso-georgian drept „eronată şi politizată“, după cum se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe rus, relevă AFP. „Şi momentul ales pentru a anunţa această decizie ne uimeşte“, adaugă ministerul rus.
Decizia Statelor Unite de a retrage acest acord de pe ordinea de zi a Congresului a fost anunţată luni seară, în timp ce preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, şi omologul său rus, Dmitri Medvedev, negociau retragerea completă a forţelor ruse din Georgia, excepţie făcând regiunile separatiste.
Acordul nuclear civil dintre cele două mari
puteri le-ar fi permis celor două părţi să dezvolte relaţii comerciale în acest sector, luptând, totodată, împotriva proliferării nucleare. Anunţând oficial Congresul în legătură cu decizia sa, preşedintele american George W. Bush a explicat acest lucru prin faptul că executivul rus a luat măsuri „incompatibile cu relaţiile paşnice cu Georgia, statul său învecinat suveran şi democratic“.
Rusia îşi urmează calea
În acest timp, Moscova a stabilit, ieri, oficial, relaţii diplomatice cu cele două republici separatiste georgiene, Osetia de Sud şi Abhazia, în urma unui schimb de note diplomatice. Anunţul a fost făcut de ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Moscova îşi anunţase intenţia de a stabili relaţii diplomatice cu Osetia de Sud şi Abhazia la scurt timp după ce le-a recunoscut independenţa, pe 26 august. Ambele republici şi-au anunţat disponibilitatea de a găzdui baze militare ruse. De altfel, Moscova a anunţat, ieri, că va menţine circa 8.000 de militari în Abhazia şi Osetia, aceste trupe nefiind de menţinere a păcii, după cum a precizat ministrul rus de externe, ci forţe armate. Rusia va semna în zilele următoare acorduri care oferă baza juridică internaţională pentru prezenţa forţelor ruse pe teritoriul acestor republici.
Kievul perdant la Haga
pertii ucraineni il acuza pe presedintele Iuscenko ca a mizat pe o carte gresita in cazul Insulei Serpilor
Analistii politici de la Kiev se arata sceptici in privinta sanselor de reusita ale Ucrainei in procesul intentat de Romania la Curtea Internationala de Justitie de la Haga pentru delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive la Marea
Neagra dintre cele doua tari.
Politologul ucrainean Andrei Ermolaev il acuza pe presedintele Viktor Iuscenko (foto) de faptul ca "pastreaza o tacere suspecta" si ca acesta stie deja ca Ucraina lupta la Haga intr-o batalie pierduta din start in fata argumentatiei sustinute de reprezentantul Bucurestilor, Bogdan Aurescu si echipa sa de juristi experti.
Diplomatia ucraineana, sub conducerea presedintelui Viktor Iuscenko, a "predat" practic Insula Serpilor Romaniei, tara membra a NATO", a declarat ieri agentiei ruse de presa Novai Reghion politologul ucrainean Andrei Ermolaev, citat de Agerpres. "Conflictul cu Romania legat de platoul continental al Insulei Serpilor ar trebui sa le fie de invatatura oamenilor politici ucraineni. NATO, sub a carei umbrela vrem sa intram, ne restrange pasnic teritoriul, care - in opinia expertilor - ar contine importante rezerve de petrol si gaze naturale
", a afirmat Ermolaev, referindu-se la zacamintele estimate de specialisti la 100 de milioane de tone de titei si 100 de miliarde de metri cubi de gaze ce s-ar afla in platoul continental din jurul Insulei Serpilor.
Acorduri revizuite pasnic
"Ceea ce se petrece astazi la Curtea Internationala de Justitie de la Haga nu este altceva decat revizuirea nemilitara a acordurilor de la Yalta si a principiilor de la Helsinki (...)presedintele Viktor Iuscenko si Ministerul de Externe al Ucrainei pastreaza o tacere suspecta, deoarece stiu bine ca au pierdut acest razboi diplomatic cu Romania", a apreciat politologul ucrainean, in opinia caruia "diplomatia de la Kiev, care cunostea bine problema, a pierdut dinainte in contenciosul cu Bucurestiul in problema delimitarii platoului continental in Marea Neagra, intrucat nu a reusit sa indentifice intr-o maniera corespunzatoare argumentele necesare impotriva partii romane".
Agentul Ucrainei la CIJ, Volodimir Vasilenko, a declarat ieri, in deschiderea pledoariilor ucrainene in procesul cu Romania privind delimitarea frontierei maritime, ca relatiile dintre cele doua tari sunt unele constructive, iar, in pofida "istoriei complicate" a acestei frontiere, litigiile trebuie rezolvate pe cale pasnica. Vasilenko a dat asigurari ca tara sa respecta dreptul international si regulile CIJ, iar prezenta ei, in premiera, in fata instantei ONU este urmarea unui acord intre cele doua parti. El a subliniat ca actualul proces se refera la delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive (ZEE n.r.) si nu este vorba de revendicari teritoriale. Agentul ucrainean a insistat ca nu a existat un acord privind delimitarea platoului si a ZEE intre fosta URSS si Romania, nici in ceea ce priveste Insula Serpilor. El a adaugat ca "incercarea Romaniei de a se concentra doar pe Insula Serpilor reflecta disconfortul Romaniei fata de disparitatea dintre lungimea coastei sale si cea ucraineana. "Este o realitate geografica faptul ca linia de coasta a Ucrainei este mult mai lunga decat cea a Romaniei si exista argumente juridice pentru a se tine cont
de acest lucru la trasarea liniei de delimitare a spatiilor maritime ale celor doua tari la Marea Neagra, a afirmat la randul sau avocatul si consilierul Ucrainei, Rodman Bundy. Sir Michael Wood, membru al Comisiei pentru drept international al ONU, a precizat ca Ucraina considera ca documente
relevante pentru acest caz tratatul de baza dintre Romania si Ucraina din 1997 si tratatul privind regimul frontierei de stat, din 2003.
Analistii politici de la Kiev se arata sceptici in privinta sanselor de reusita ale Ucrainei in procesul intentat de Romania la Curtea Internationala de Justitie de la Haga pentru delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive la Marea
Neagra dintre cele doua tari.
Politologul ucrainean Andrei Ermolaev il acuza pe presedintele Viktor Iuscenko (foto) de faptul ca "pastreaza o tacere suspecta" si ca acesta stie deja ca Ucraina lupta la Haga intr-o batalie pierduta din start in fata argumentatiei sustinute de reprezentantul Bucurestilor, Bogdan Aurescu si echipa sa de juristi experti.
Diplomatia ucraineana, sub conducerea presedintelui Viktor Iuscenko, a "predat" practic Insula Serpilor Romaniei, tara membra a NATO", a declarat ieri agentiei ruse de presa Novai Reghion politologul ucrainean Andrei Ermolaev, citat de Agerpres. "Conflictul cu Romania legat de platoul continental al Insulei Serpilor ar trebui sa le fie de invatatura oamenilor politici ucraineni. NATO, sub a carei umbrela vrem sa intram, ne restrange pasnic teritoriul, care - in opinia expertilor - ar contine importante rezerve de petrol si gaze naturale
", a afirmat Ermolaev, referindu-se la zacamintele estimate de specialisti la 100 de milioane de tone de titei si 100 de miliarde de metri cubi de gaze ce s-ar afla in platoul continental din jurul Insulei Serpilor.
Acorduri revizuite pasnic
"Ceea ce se petrece astazi la Curtea Internationala de Justitie de la Haga nu este altceva decat revizuirea nemilitara a acordurilor de la Yalta si a principiilor de la Helsinki (...)presedintele Viktor Iuscenko si Ministerul de Externe al Ucrainei pastreaza o tacere suspecta, deoarece stiu bine ca au pierdut acest razboi diplomatic cu Romania", a apreciat politologul ucrainean, in opinia caruia "diplomatia de la Kiev, care cunostea bine problema, a pierdut dinainte in contenciosul cu Bucurestiul in problema delimitarii platoului continental in Marea Neagra, intrucat nu a reusit sa indentifice intr-o maniera corespunzatoare argumentele necesare impotriva partii romane".
Agentul Ucrainei la CIJ, Volodimir Vasilenko, a declarat ieri, in deschiderea pledoariilor ucrainene in procesul cu Romania privind delimitarea frontierei maritime, ca relatiile dintre cele doua tari sunt unele constructive, iar, in pofida "istoriei complicate" a acestei frontiere, litigiile trebuie rezolvate pe cale pasnica. Vasilenko a dat asigurari ca tara sa respecta dreptul international si regulile CIJ, iar prezenta ei, in premiera, in fata instantei ONU este urmarea unui acord intre cele doua parti. El a subliniat ca actualul proces se refera la delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive (ZEE n.r.) si nu este vorba de revendicari teritoriale. Agentul ucrainean a insistat ca nu a existat un acord privind delimitarea platoului si a ZEE intre fosta URSS si Romania, nici in ceea ce priveste Insula Serpilor. El a adaugat ca "incercarea Romaniei de a se concentra doar pe Insula Serpilor reflecta disconfortul Romaniei fata de disparitatea dintre lungimea coastei sale si cea ucraineana. "Este o realitate geografica faptul ca linia de coasta a Ucrainei este mult mai lunga decat cea a Romaniei si exista argumente juridice pentru a se tine cont
de acest lucru la trasarea liniei de delimitare a spatiilor maritime ale celor doua tari la Marea Neagra, a afirmat la randul sau avocatul si consilierul Ucrainei, Rodman Bundy. Sir Michael Wood, membru al Comisiei pentru drept international al ONU, a precizat ca Ucraina considera ca documente
relevante pentru acest caz tratatul de baza dintre Romania si Ucraina din 1997 si tratatul privind regimul frontierei de stat, din 2003.
UE inchide usa Ucrainei
Presedintele in exercitiu al Uniunii Europene, Nicolas Sarkozy, si presedintele ucrainean, Viktor Iuscenko, au convenit ieri la Paris sa semneze un "acord de asociere", care ar trebui sa consfinteasca apropierea Ucrainei de UE, dar care inchide de fapt usa europeana Kievului.
Summitul UE-Ucraina, care trebuia sa aiba loc la Evian, pe malul Lacului Leman, a fost mutat la Paris, la Palatul Elysée, pentru ca cei trei responsabili europeni (Sarkozy, Jose Manuel Barroso si Javier Solana) abia se intorsesera in ajun din vizita efectuata la Moscova si Tbilisi.
De altfel, reuniunea a stat sub semnul conflictului georgian, ucrainenii sperand sa obtina un angajament ferm in privinta aderarii la UE, europenii tratand problema cu multa precautie. Declaratia finala mentioneaza ca "Ucraina este o tara europeana" care "impartaseste istoria si valorile europene", "recunoaste aspiratiile europene ale Ucrainei" si ca noul tratat "va lasa deschisa chestiunea dezvoltarii in continuare, gradual, a relatiilor dintre Ucraina si UE".
Acordul urmeaza sa fie semnat in 2009 sau in 2010, in functie de evolutia negocierilor, si ar urma sa reglementeze relatiile bilaterale pentru "zece ani sau mai mult". In plus
, potrivit unui diplomat francez citat de EUObserver, un acord de asociere nu garanteaza in viitor o eventuala aderare pentru ca "UE are asemenea acorduri si cu Chile sau Maroc". Pana si discutiile privind eliminarea vizelor de calatorie in statele UE pentru ucraineni trebuie privita "intr-o perspectiva pe termen lung". In aceste conditii, reactia delegatiei ucrainene a fost una de dezamagire: "Am impresia ca perspectiva europeana a Ucrainei s-a inchis", a declarat un oficial de la Kiev, fara sa tina seama de viziunea Palatului Elysée, care a vorbit despre "o zi mare" pentru relatiile bilaterale.
» Marea
Britanie, Suedia, Cehia, Polonia si statele baltice au sustinut aderarea Ucrainei la UE in vreme ce Germania si statele Benelux s-au opus.
» Timosenko nu respinge o alianta cu Ianukovici
Premierul ucrainean, Iulia Timosenko, a admis pentru prima oara ca ar putea forma o coalitie de guvernare cu opozitia prorusa. Ea a evocat, intr-o conferinta de presa, trei posibilitati: refacerea coalitiei prooccidentale cu formatiunea presedintelui Iuscenko, organizarea de alegeri legislative anticipate sau "schimbarea formatului coalitiei" de guvernamant, ceea ce presupune formarea unei aliante intre Blocul Iulia Timosenko si Partidul Regiunilor condus de Viktor Ianukovici. In opinia sefului guvernului de la Kiev, cea mai proasta varianta o constituie alegerile. Criza politica din Ucraina a afectat si relatiile Kievului cu UE, ministrul polonez de Externe, Radek Sikorski, apreciind saptamana trecuta ca aceasta "nu putea veni intr-un moment mai prost".
Summitul UE-Ucraina, care trebuia sa aiba loc la Evian, pe malul Lacului Leman, a fost mutat la Paris, la Palatul Elysée, pentru ca cei trei responsabili europeni (Sarkozy, Jose Manuel Barroso si Javier Solana) abia se intorsesera in ajun din vizita efectuata la Moscova si Tbilisi.
De altfel, reuniunea a stat sub semnul conflictului georgian, ucrainenii sperand sa obtina un angajament ferm in privinta aderarii la UE, europenii tratand problema cu multa precautie. Declaratia finala mentioneaza ca "Ucraina este o tara europeana" care "impartaseste istoria si valorile europene", "recunoaste aspiratiile europene ale Ucrainei" si ca noul tratat "va lasa deschisa chestiunea dezvoltarii in continuare, gradual, a relatiilor dintre Ucraina si UE".
Acordul urmeaza sa fie semnat in 2009 sau in 2010, in functie de evolutia negocierilor, si ar urma sa reglementeze relatiile bilaterale pentru "zece ani sau mai mult". In plus
, potrivit unui diplomat francez citat de EUObserver, un acord de asociere nu garanteaza in viitor o eventuala aderare pentru ca "UE are asemenea acorduri si cu Chile sau Maroc". Pana si discutiile privind eliminarea vizelor de calatorie in statele UE pentru ucraineni trebuie privita "intr-o perspectiva pe termen lung". In aceste conditii, reactia delegatiei ucrainene a fost una de dezamagire: "Am impresia ca perspectiva europeana a Ucrainei s-a inchis", a declarat un oficial de la Kiev, fara sa tina seama de viziunea Palatului Elysée, care a vorbit despre "o zi mare" pentru relatiile bilaterale.
» Marea
Britanie, Suedia, Cehia, Polonia si statele baltice au sustinut aderarea Ucrainei la UE in vreme ce Germania si statele Benelux s-au opus.
» Timosenko nu respinge o alianta cu Ianukovici
Premierul ucrainean, Iulia Timosenko, a admis pentru prima oara ca ar putea forma o coalitie de guvernare cu opozitia prorusa. Ea a evocat, intr-o conferinta de presa, trei posibilitati: refacerea coalitiei prooccidentale cu formatiunea presedintelui Iuscenko, organizarea de alegeri legislative anticipate sau "schimbarea formatului coalitiei" de guvernamant, ceea ce presupune formarea unei aliante intre Blocul Iulia Timosenko si Partidul Regiunilor condus de Viktor Ianukovici. In opinia sefului guvernului de la Kiev, cea mai proasta varianta o constituie alegerile. Criza politica din Ucraina a afectat si relatiile Kievului cu UE, ministrul polonez de Externe, Radek Sikorski, apreciind saptamana trecuta ca aceasta "nu putea veni intr-un moment mai prost".
Un seism cu magnitudinea de 6,1 Richter s-a produs în Iran
Seismul s-a produs
în apropierea uneia dintre cele mai mari
rafinării.
Nu există, deocamdată, informaţii despre victime sau pagube materiale.
Vom reveni cu informaţii.
în apropierea uneia dintre cele mai mari
rafinării.
Nu există, deocamdată, informaţii despre victime sau pagube materiale.
Vom reveni cu informaţii.
Zece mii de persoane sunt mobilizate zilnic pentru găsirea lui Ratko Mladici
procurorul sârb pentru crime de război, Vladimir Vukcevici, într-un interviu, relatează AFP, citată de Mediafax.
Operaţiunile de căutare a generalului Mladici, fostul lider militar al sârbilor din Bosnia, şi a fostului lider sârb în Croaţia, Goran Hadzici, "s-au intensificat mai mult" odată cu venirea la putere, la 7 iulie, a Guvernului proeuropean, a subliniat Vladimir Vukcevivi.
"Munca serviciilor
este practic invizibilă, dar muncim mult", a adăugat el. "Beneficiem de o susţinere politică mai clară. Există un consens evident între toate instituţiile statului pentru a finaliza acest dosar", a continuat procurorul.
Magistratul a făcut aceste declaraţii înainte de sosirea în Serbia a procurorului TPI Serge Brammertz, care trebuie să evalueze eforturile autorităţilor în căutarea lui Mladici şi Hadzici.
Operaţiunile de căutare a generalului Mladici, fostul lider militar al sârbilor din Bosnia, şi a fostului lider sârb în Croaţia, Goran Hadzici, "s-au intensificat mai mult" odată cu venirea la putere, la 7 iulie, a Guvernului proeuropean, a subliniat Vladimir Vukcevivi.
"Munca serviciilor
este practic invizibilă, dar muncim mult", a adăugat el. "Beneficiem de o susţinere politică mai clară. Există un consens evident între toate instituţiile statului pentru a finaliza acest dosar", a continuat procurorul.
Magistratul a făcut aceste declaraţii înainte de sosirea în Serbia a procurorului TPI Serge Brammertz, care trebuie să evalueze eforturile autorităţilor în căutarea lui Mladici şi Hadzici.
Doi români suspectaţi a fi implicaţi în mai multe spargeri au fost reţinuţi în Cipru
că fac parte dintr-o reţea de hoţi.
In cursul zilei de luni, doi români au fost arestaţi în Kyrenia, în timp ce încercau să fugă din zonă. Aceştia aveau asupra lor obiecte furate, în valoare de peste 10.000 de euro
.
Poliţia i-a atenţionat pe localnici să îşi ia măsuri de precauţie împotriva spargerilor. “Oamenii ar trebui să folosească metode simple de prevenire a spargerilor, să lase lumina aprinsă când pleacă de acasă, să îşi pună obiectele de valoare în seifuri, lucruri care le-ar face munca hoţilor mai dificilă."
Potrivit declaraţiei inspectorului şef al bazelor, spargerile au loc când localnicii sunt plecaţi în vacanţă. În perioada 9 şi 17 august au fost anunţate cinci spargeri care au avut loc în zona Xylofagou sau lângă Dhekelia.
Reclamanţii au identificat 65 de bijuterii găsite la cei doi bărbaţi, obţinute din furturi, potrivit purtătorului de cuvânt al poliţiei, Jack Bright.
In cursul zilei de luni, doi români au fost arestaţi în Kyrenia, în timp ce încercau să fugă din zonă. Aceştia aveau asupra lor obiecte furate, în valoare de peste 10.000 de euro
.
Poliţia i-a atenţionat pe localnici să îşi ia măsuri de precauţie împotriva spargerilor. “Oamenii ar trebui să folosească metode simple de prevenire a spargerilor, să lase lumina aprinsă când pleacă de acasă, să îşi pună obiectele de valoare în seifuri, lucruri care le-ar face munca hoţilor mai dificilă."
Potrivit declaraţiei inspectorului şef al bazelor, spargerile au loc când localnicii sunt plecaţi în vacanţă. În perioada 9 şi 17 august au fost anunţate cinci spargeri care au avut loc în zona Xylofagou sau lângă Dhekelia.
Reclamanţii au identificat 65 de bijuterii găsite la cei doi bărbaţi, obţinute din furturi, potrivit purtătorului de cuvânt al poliţiei, Jack Bright.
SUA vor păstra în Irak doar câţiva aliaţi, declară un oficial american
umărul aliaţilor SUA implicaţi în războiul din Irak va fi redus până la sfârşitul anului, a declarat ieri un oficial american, relatează Reuters.
Oficialul a vorbit cu reporterii după ce Bush a prezentat oficial un plan de reducere modestă a numărului militarilor americani din Irak până la sfârşitul mandatului său, retrăgând doar 8.000 de soldaţi.
"În timp ce remodelăm structura forţelor americane, vom remodela şi coaliţia. Vom trece de la circa 29 de ţări la doar câteva, în următoarele 90 de zile", a explicat oficialul.
Bush a spus că retragerea trupelor este posibilă datorită ameliorării nete a securităţii în Irak, dar a spus clar că orice retragere mai importantă ar putea periclita rezultatele obţinute.
"Aceeaşi logică a succesului va fi aplicată în următoarele luni în ceea ce priveşte coaliţia. Unele dintre contingente sunt mai degrabă mici, în timp ce altele sunt mari
, cum este cel britanic", a explicat oficialul. El a refuzat să spună ce ţări îşi vor retrage contingentele. "Motivul este că dorim ca guvernul irakian să emită oficial invitaţii, pe bază bilaterală, celor câteva ţări", a adăugat el.
Oficialul a vorbit cu reporterii după ce Bush a prezentat oficial un plan de reducere modestă a numărului militarilor americani din Irak până la sfârşitul mandatului său, retrăgând doar 8.000 de soldaţi.
"În timp ce remodelăm structura forţelor americane, vom remodela şi coaliţia. Vom trece de la circa 29 de ţări la doar câteva, în următoarele 90 de zile", a explicat oficialul.
Bush a spus că retragerea trupelor este posibilă datorită ameliorării nete a securităţii în Irak, dar a spus clar că orice retragere mai importantă ar putea periclita rezultatele obţinute.
"Aceeaşi logică a succesului va fi aplicată în următoarele luni în ceea ce priveşte coaliţia. Unele dintre contingente sunt mai degrabă mici, în timp ce altele sunt mari
, cum este cel britanic", a explicat oficialul. El a refuzat să spună ce ţări îşi vor retrage contingentele. "Motivul este că dorim ca guvernul irakian să emită oficial invitaţii, pe bază bilaterală, celor câteva ţări", a adăugat el.
Sarkozy ordonă revizuirea bazei de date Edvige, un Big Brother care a stârnit indignarea francezilor
rearea în Franţa a unei baze de date a poliţiei cu informaţii despre oameni politici, sindicalişti şi chiar minori de 13 ani care ar putea aduce atingere ordinii publice a provocat indignarea asociaţiilor civile determinându-l pe preşedintele Sarkozy să ordone revizuirea acestui sistem.
Şeful statului francez i-a cerut ministrului de interne, Michele Alliot-Marie, să revadă planurile în legătură cu baza de date de securitate, denunţată de susţinătorii libertăţilor civile şi pusă sub semnul întrebării de înşişi oficiali din propriul guvern de centru-dreapta, relatează AFP.
Decizia, anunţată marţi seara, a fost salutată de presă. "Sarkozy revine asupra fişelor", a titrat miercuri pe prima pagină cotidianul de centru-stânga Liberation.
Baza de date Edvige - acronim de la Exploatare Documentară şi Valorificarea Informaţiilor Generale - care putea stoca
informaţii despre oameni activând în viaţa politică şi civilă, inclusiv detalii despre orientarea lor sexuală sau despre sănătate, a fost criticată, din ce în ce mai mult, încă de la aprobarea discretă a acestui proiect în luna iulie.
Zeci de mii de oameni au semnat o petiţie online împotriva bazei de date şi chiar membri ai Guvernului - între care ministrul apărării Herve Morin - şi-au exprimat îndoielile în legătură cu proiectul. Tot în Guvern, secretarul de stat pentru drepturile omului Rama Yade a cerut să fie făcute "precizări" şi să fie aduse "clarificări" în legătură cu chestiunea orientării sexuale a persoanelor fişate.
Principala forţă de opoziţie, Partidul Socialist, a cerut Guvernului să retragă decretul şi să dea explicaţii în faţa Parlamentului.
Liderii sindicali şi patronii, care vor fi principalele ţinte ale bazei de date, nu au rămas fără replică şi şi-au manifestat, la rândul lor, împotrivirea. Nu mai puţin de 13 recursuri au fost depuse la Consiliul de Stat, cea mai înaltă jurisdicţie administrativă din Franţa, care se va pronunţa asupra legalităţii măsurii la sfârşitul lunii decembrie.
Iniţial Guvernul a luat apărarea Edvige spunând că este o simplă bază de date care nu face nimic mai mult decât să centralizeze informaţii stocate iniţial separat de mai multe organisme
de securitate care acum au fuzionat. Guvernul a încercat să calmeze polemica promiţând garanţii şi menajamente.
Marţi, ministrul de interne Michèle Alliot-Marie a promis unele modificări pentru a limita fişarea tinerilor de 13 ani şi s-a declarat dispusă să furnizeze "într-o lege" toate garanţiile necesare pentru libertăţile publice. Între altele, autorităţile ar avea în vedere să elimine informaţiile referitoare la orientarea sexuală şi datele despre sănătătate şi se întreabă dacă este oportună fişarea personalităţilor.
Baza de date a fost creată prin decret publicat la 1 iulie şi va fi administrată de Direcţia Centrală pentru Securitate Publică (DCSP), moştenitoarea, din vară, a Informaţiilor generale, o instituţie considerată mult timp un fel de poliţie politică, precizează AFP.
Avocatul Jean-Marc Fédida este de părere că Edvige înseamnă posibilitatea de "a fişa întreaga populaţie franceză".
Şeful statului francez i-a cerut ministrului de interne, Michele Alliot-Marie, să revadă planurile în legătură cu baza de date de securitate, denunţată de susţinătorii libertăţilor civile şi pusă sub semnul întrebării de înşişi oficiali din propriul guvern de centru-dreapta, relatează AFP.
Decizia, anunţată marţi seara, a fost salutată de presă. "Sarkozy revine asupra fişelor", a titrat miercuri pe prima pagină cotidianul de centru-stânga Liberation.
Baza de date Edvige - acronim de la Exploatare Documentară şi Valorificarea Informaţiilor Generale - care putea stoca
informaţii despre oameni activând în viaţa politică şi civilă, inclusiv detalii despre orientarea lor sexuală sau despre sănătate, a fost criticată, din ce în ce mai mult, încă de la aprobarea discretă a acestui proiect în luna iulie.
Zeci de mii de oameni au semnat o petiţie online împotriva bazei de date şi chiar membri ai Guvernului - între care ministrul apărării Herve Morin - şi-au exprimat îndoielile în legătură cu proiectul. Tot în Guvern, secretarul de stat pentru drepturile omului Rama Yade a cerut să fie făcute "precizări" şi să fie aduse "clarificări" în legătură cu chestiunea orientării sexuale a persoanelor fişate.
Principala forţă de opoziţie, Partidul Socialist, a cerut Guvernului să retragă decretul şi să dea explicaţii în faţa Parlamentului.
Liderii sindicali şi patronii, care vor fi principalele ţinte ale bazei de date, nu au rămas fără replică şi şi-au manifestat, la rândul lor, împotrivirea. Nu mai puţin de 13 recursuri au fost depuse la Consiliul de Stat, cea mai înaltă jurisdicţie administrativă din Franţa, care se va pronunţa asupra legalităţii măsurii la sfârşitul lunii decembrie.
Iniţial Guvernul a luat apărarea Edvige spunând că este o simplă bază de date care nu face nimic mai mult decât să centralizeze informaţii stocate iniţial separat de mai multe organisme
de securitate care acum au fuzionat. Guvernul a încercat să calmeze polemica promiţând garanţii şi menajamente.
Marţi, ministrul de interne Michèle Alliot-Marie a promis unele modificări pentru a limita fişarea tinerilor de 13 ani şi s-a declarat dispusă să furnizeze "într-o lege" toate garanţiile necesare pentru libertăţile publice. Între altele, autorităţile ar avea în vedere să elimine informaţiile referitoare la orientarea sexuală şi datele despre sănătătate şi se întreabă dacă este oportună fişarea personalităţilor.
Baza de date a fost creată prin decret publicat la 1 iulie şi va fi administrată de Direcţia Centrală pentru Securitate Publică (DCSP), moştenitoarea, din vară, a Informaţiilor generale, o instituţie considerată mult timp un fel de poliţie politică, precizează AFP.
Avocatul Jean-Marc Fédida este de părere că Edvige înseamnă posibilitatea de "a fişa întreaga populaţie franceză".
Belgradul a facut cadou Gazpromului compania petroliera NIS
erbia a aratat ca vrea sa intre in clubul UE fara sa renunte la relatia privilegiata cu Rusia. Bruxelles-ul este in continuare in asteptarea arestarii generalului Ratko Mladici. Liderii Uniunii urmeaza sa ia saptamâna viitoare o decizie privind viitorul european al Serbiei. Pentru sprijinul acordat de Moscova in cazul Kosovo, Belgradul „a platit” cu societatea petroliera NIS.
In ciuda controverselor, Parlamentul de la Belgrad a ratificat ieri, cu o majoritate covarsitoare, acordul energetic încheiat cu Rusia în baza caruia Gazprom preia partial controlul societatii petroliere sârbe NIS. Un numar de 214 deputati au votat în favoarea acordului, semnat în ianuarie, în timp ce 22 s-au opus. Tot ieri, parlamentarii sarbi au ratificat Acordul de Stabilizare si Asociere cu Uniunea Europeana (ASA). Prin supunerea la vot in aceeasi zi a documentelor, Serbia si-a reafirmat dorinta de integrare in UE, subliniind insa ca vrea sa-si pastreze relatiile privilegiate cu Rusia. Cu o zi inaintea votului, presedintele Boris Tadici a declarat ca, din punct de vedere strategic, Serbia nu trebuie sa devina dusmanul Rusiei. „Luand o pozitie strategica de cea mai mare
importanta privind integrarea in UE, Serbia are sansa sa ia in Parlament o decizie cu privire la relatiile strategice cu Rusia”, afirma liderul sarb.
Un cadou facut rusilor
Acordul privind vânzarea partiala a companiei
NIS a generat controverse în Serbia. Gazprom a achizitionat 51% din actiunile companiei de stat NIS. Pretul prevazut initial a fost de 400 de milioane de euro, compania rusa obligandu-se sa mai investeasca pana in 2012 inca 500 de milioane de euro
pentru modernizare. Parlamentarii sarbi au ratificat numai acordul de baza fara protocolul referitor la pret
. Premierul sarb Mirko Cvetkovici a spus ca spera sa obtina o crestere a pretului actiunilor pana la 31 decembrie, cand trebuie incheiat acordul de vanzare, insa conducerea Gazprom nu este dispusa la concesii, potrivit Kommersant. Pretul este considerat „o insulta” de catre multi politicieni de la Belgrad. Compania de consultanta Deloitte a evaluat valoarea de piata a NIS la 2,2 miliarde de euro. Vanzarea NIS poate fi insa considerata o recompensa pentru Rusia, care s-a opus independentei Kosovo. De asemenea, potrivit acordului energetic, Serbia urmeaza sa fie tranzitata de gazoductul South Stream, concurentul Nabucco, care ar urma sa transporte
gazul rusesc catre Europa traversand Marea Neagra. NIS domina piata sarba cu o retea de peste 500 de benzinarii.
«Il vrem pe Mladici!»
Ratificarea este „o veste buna”, a declarat ieri Krisztina Nagy, purtator de cuvânt al comisarului european pentru extindere Olli Rehn. Nagy a reafirmat dorinta executivului UE privind rasplatirea Belgradului pentru arestarea lui Karadzici, deblocând o parte a ASA, considerata „interimara” si constând în principal într-un acord de comert liber. ASA, care permite accesul la fondurile europene si inlesneste comertul cu statele Uniunii, trebuie validat in unanimitate de cele 27 state ale Uniunii. Liderii europeni urmeaza sa se pronunte lunea viitoare asupra punerii in practica a acordului de liber schimb intre UE si Serbia. In continuare, Olanda continua sa se opuna deschiderii fata de Serbia. „Nimic nu s-a schimbat in mod esential, conditiile acordului de aplicare a acordului de comert, ca si acordul de asociare si armonizare cu UE, raman aceleasi. Il vrem pe Mladici la Haga sau o evaluare pozitiva din partea lui Brammertz privind cooperarea Serbiei cu Tribunalul de la Haga”, a declarat zilele trecute Maxim Verhagen, seful diplomatiei olandeze. Dupa arestarea fostului lider al sarbilor bosniaci, Radovan Karadzici, Bruxelles-ul este inca in asteptatarea capturarii generalului Ratko Mladici. Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a afirmat saptamana trecuta ca Serbia ar putea primi statutul de tara candidata la aderare in 2009, dar numai daca va coopera pe deplin cu Tribunalul International de la Haga pentru fosta Iugoslavie. In schimb, Serbiei nu i s-au impus conditii politice, adica nu i s-a cerut sa recunoasca independenta Kosovo. Pentru a evalua cooperarea cu TPI, procurorul-sef Serge Brammertz este asteptat astazi la Belgrad într-o vizita de doua zile. Brammertz se va întâlni cu autoritatile sârbe pentru prima data de la schimbarea guvernului si de la arestarea lui Karadzici.
Opozitia s-a scindat
Dezbaterile din Legislativul de la Belgrad au adus si surprize. Tomislav Nikolici, unul din liderii marcanti ai principalei formatiuni de opozitie - Partidul Radical Sarb (SRS), a fost silit sa demisioneze de catre o parte din colegii sai din partid pentru ca s-a pronuntat in favoarea Acordului de Asociere la UE. Potrivit informatiilor din presa de la Belgrad, SRS a primit ordin de la liderul sau, Vojisalv Seseli, in prezent anchetat pentru crime de razboi la Haga, sa voteze impotriva Acordului cu UE. Motivand ca nu impartaseste aceleasi viziuni cu Seseli cu privire la viitorul Serbiei, Nikolici a anuntat crearea unui nou partid.
In ciuda controverselor, Parlamentul de la Belgrad a ratificat ieri, cu o majoritate covarsitoare, acordul energetic încheiat cu Rusia în baza caruia Gazprom preia partial controlul societatii petroliere sârbe NIS. Un numar de 214 deputati au votat în favoarea acordului, semnat în ianuarie, în timp ce 22 s-au opus. Tot ieri, parlamentarii sarbi au ratificat Acordul de Stabilizare si Asociere cu Uniunea Europeana (ASA). Prin supunerea la vot in aceeasi zi a documentelor, Serbia si-a reafirmat dorinta de integrare in UE, subliniind insa ca vrea sa-si pastreze relatiile privilegiate cu Rusia. Cu o zi inaintea votului, presedintele Boris Tadici a declarat ca, din punct de vedere strategic, Serbia nu trebuie sa devina dusmanul Rusiei. „Luand o pozitie strategica de cea mai mare
importanta privind integrarea in UE, Serbia are sansa sa ia in Parlament o decizie cu privire la relatiile strategice cu Rusia”, afirma liderul sarb.
Un cadou facut rusilor
Acordul privind vânzarea partiala a companiei
NIS a generat controverse în Serbia. Gazprom a achizitionat 51% din actiunile companiei de stat NIS. Pretul prevazut initial a fost de 400 de milioane de euro, compania rusa obligandu-se sa mai investeasca pana in 2012 inca 500 de milioane de euro
pentru modernizare. Parlamentarii sarbi au ratificat numai acordul de baza fara protocolul referitor la pret
. Premierul sarb Mirko Cvetkovici a spus ca spera sa obtina o crestere a pretului actiunilor pana la 31 decembrie, cand trebuie incheiat acordul de vanzare, insa conducerea Gazprom nu este dispusa la concesii, potrivit Kommersant. Pretul este considerat „o insulta” de catre multi politicieni de la Belgrad. Compania de consultanta Deloitte a evaluat valoarea de piata a NIS la 2,2 miliarde de euro. Vanzarea NIS poate fi insa considerata o recompensa pentru Rusia, care s-a opus independentei Kosovo. De asemenea, potrivit acordului energetic, Serbia urmeaza sa fie tranzitata de gazoductul South Stream, concurentul Nabucco, care ar urma sa transporte
gazul rusesc catre Europa traversand Marea Neagra. NIS domina piata sarba cu o retea de peste 500 de benzinarii.
«Il vrem pe Mladici!»
Ratificarea este „o veste buna”, a declarat ieri Krisztina Nagy, purtator de cuvânt al comisarului european pentru extindere Olli Rehn. Nagy a reafirmat dorinta executivului UE privind rasplatirea Belgradului pentru arestarea lui Karadzici, deblocând o parte a ASA, considerata „interimara” si constând în principal într-un acord de comert liber. ASA, care permite accesul la fondurile europene si inlesneste comertul cu statele Uniunii, trebuie validat in unanimitate de cele 27 state ale Uniunii. Liderii europeni urmeaza sa se pronunte lunea viitoare asupra punerii in practica a acordului de liber schimb intre UE si Serbia. In continuare, Olanda continua sa se opuna deschiderii fata de Serbia. „Nimic nu s-a schimbat in mod esential, conditiile acordului de aplicare a acordului de comert, ca si acordul de asociare si armonizare cu UE, raman aceleasi. Il vrem pe Mladici la Haga sau o evaluare pozitiva din partea lui Brammertz privind cooperarea Serbiei cu Tribunalul de la Haga”, a declarat zilele trecute Maxim Verhagen, seful diplomatiei olandeze. Dupa arestarea fostului lider al sarbilor bosniaci, Radovan Karadzici, Bruxelles-ul este inca in asteptatarea capturarii generalului Ratko Mladici. Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a afirmat saptamana trecuta ca Serbia ar putea primi statutul de tara candidata la aderare in 2009, dar numai daca va coopera pe deplin cu Tribunalul International de la Haga pentru fosta Iugoslavie. In schimb, Serbiei nu i s-au impus conditii politice, adica nu i s-a cerut sa recunoasca independenta Kosovo. Pentru a evalua cooperarea cu TPI, procurorul-sef Serge Brammertz este asteptat astazi la Belgrad într-o vizita de doua zile. Brammertz se va întâlni cu autoritatile sârbe pentru prima data de la schimbarea guvernului si de la arestarea lui Karadzici.
Opozitia s-a scindat
Dezbaterile din Legislativul de la Belgrad au adus si surprize. Tomislav Nikolici, unul din liderii marcanti ai principalei formatiuni de opozitie - Partidul Radical Sarb (SRS), a fost silit sa demisioneze de catre o parte din colegii sai din partid pentru ca s-a pronuntat in favoarea Acordului de Asociere la UE. Potrivit informatiilor din presa de la Belgrad, SRS a primit ordin de la liderul sau, Vojisalv Seseli, in prezent anchetat pentru crime de razboi la Haga, sa voteze impotriva Acordului cu UE. Motivand ca nu impartaseste aceleasi viziuni cu Seseli cu privire la viitorul Serbiei, Nikolici a anuntat crearea unui nou partid.
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)
