Crin Halaicu - stalpul coruptiei din Primaria Capitalei

Contracte de asociere ilegale Primarul PNL Crin Halaicu a lasat mostenire viitorilor primari ai Capitalei mai multe contracte de asociere cu diverse firme. Unul dintre scandaluri s-a referit la Blocul Academiei: O firma cipriota a obtinut de la BTT (Biroul de Turism si Tranzactii s-a asociat cu Primaria Capitalei in 1994), pentru 100 de milioane de lei - contravaloarea unei garsoneire - un bloc intreg aflat in plin centrul Bucurestiului, pe strada Academiei nr. 39-41. Contractul prevede ca cesionarul isi poate exercita drepturile si obligatiile printr-o firma subsidiara, infiintata in Romania. Imobilul a fost consolidat pe banii primariei. Locatarii, care au investit si ei milioane de lei in apartamente, sunt in pericol sa fie dati afara de firma cipriota. Un alt exemplu este firma fast-food Copli, care a inchiriat un spatiu chiar sub nasul primarilor generali care s-au perindat. Firma nu a platit, din 1993, nici un leu, desi are un contract de inchiriere pe zece ani. Astfel, la cei 616.200 de dolari datorati pentru chirie, se adauga penalitati de aproape 5,6 milioane de dolari. Directia juridica a Primariei Capitalei nu a miscat un deget timp de ani de zile, astfel ca datoria s-a prescris de atunci de doua ori. In Bucuresti exista 4.300 de spatii comerciale ale Primariei, inchiriate unor firme. - Prefectura l-a acuzat pe Crin Halaicu ca nu a luat masuri pentru recuperarea unei sume de 129 milioane lei cu care a fost prejudiciat bugetul local. - Fostul prefect al Capitalei, Gheorghe Valceanu, l-a acuzat pe Crin Halaicu de coruptie, publicand mai multe contracte comerciale de inchiriere a unor spatii comerciale ale primariei in care agentii economici se obligau sa-i acorde 100 de mese consumatie gratis. - 75 de consilieri muncipali au fost chemati in Justitie de catre Curtea de Conturi pentru a justifica sponsorizarea unei fundatii si pentru ca nu au urmarit traseul banilor care au fost deturnati. - Fostul procuror general, Manea Dragulin, a anuntat ca lui Crin Halaicu i s-a intocmit dosar penal. - Crin Halaicu a asociat primaria cu firma franceza Bouygues pentru construirea World Trade Center Bucuresti, contract cu clauze defavorabile municipalitatii. - Primaria Capitalei a donat 10 miliarde lei unei fundatii pentru reconstructia Capitalei. - Curtea de Conturi a descoperit o frauda de 1 miliard lei la Administratia Domeniului Public Sector 6. - Afacerea "3DB": monopolul deratizarii Capitalei a fost cedat unei firme straine, municipalitatea, prin fosta regie, fiind dezavantajata. Serviciile de deratizare, dezinsectie si dezinfectie, aflate initial in ograda regiei de salubrizare RASUB, au fost privatizate prin asocierea Consiliului Local al Municipiului Bucuresti, pe 9 septembrie 1993, cu Eurogestion-Franta, filiala a cunoscutului grup francez Generale des Eaux (ca si Apa Nova SA). Noua companie se numeste 3DBucuresti (3DB). Actiunile-soc de deratizare si dezinsectie sunt aprobate in anul 1995 si urmau sa se desfasoare in Bucuresti si judetul Ilfov. Recentul raport al Corpului de Control al primului-ministru arata ca sumele, de sute de miliarde de lei anual, erau trecute printr-o firma, Proigiena, a reprezentantului francez in 3DB, Alain Kremeur. - Curtea de conturi ii imputa lui Crin Halaicu suma de 25 milioane lei ca urmare a finantarii unei fundatii. - Directia Domeniului Public a inchiriat 12.000 mp, pe 15 ani, cu doar 3 milioane lei pe luna. Ulterior, pe acest loc s-a ridicat ilegal celebrul angro Puzdrea. - Corpul de Control al fostului prim-ministru, Nicolae Vacaroiu, a constatat grave ilegalitati si disfunctionalitati in activitatea primariei. Primaria Capitalei a concesionat mai multe hectare de teren valoros dintr-o pepiniera din Baneasa firmei Bouygues, care a ridicat un cartier de locuinte de lux ("Cartierul francez") unde s-a mutat si Crin Halaicu. - Manareli cu apartamente si blocuri de-a-ntregul repartizate de echipa Halaicu ies la iveala, la scurt timp dupa surprinderea unui functionar cerand mita pentru o repartitie de locuinta. Flota de apa dulceTot in aceasta perioada au fost pierdute cele mai multe dintre navele de pe Herastrau si celelalte lacuri bucurestene, aflate in administrarea RGAB. Aceasta regie avea in grija 15 lacuri din parcuri sau lacuri naturale interioare, care acopera in total 1.122 de ha si au un volum de 30 de milioane de metri cubi de apa. In afara de lacurile Colentinei (Mogosoaia, Straulesti, Grivita, Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Pantelimon II si Cernica), mai sunt si Cismigiu (realizat in 1848), Carol (1906), National (1953), Tineretului (1966), Titan (1970) si Drumul Taberei (1975), la care se adauga 22 de baze de agrement. In anii '70, fosta ICAB primise 10 vaporase etajate, de 160 de persoane, sase ambarcatiuni de 120 de persoane, aproape 2.000 de barci cu rame si 100 de hidrobiciclete. Lacurile erau exploatate din punct de vedere piscicol, existand chiar si o ferma. Regia avea 16 stranduri si 20 de debarcadere. In 1985, regia a mai primit cinci vaporase de 120 de persoane si 50 de salupe de 50 de persoane. In anul 1999, inainte de privatizarea serviciilor RGAB, doar doua ambarcatiuni continuau sa circule, iar numarul ambarcatiunilor cu motor (chiar si nefolosite) s-a redus la jumatate. RATB - publicitateaDe-a lungul timpului, cele mai frecvente scandaluri s-au legat de publicitatea exterioara de pe mijloacele de transport in comun, monopol detinut, la un moment dat, de firma Rom KU, ceea ce permitea practicarea unor tarife mari, in detrimentul bugetului RATB. O alta problema a fost licitatia pentru statiile RATB, castigata de firma de publicitate exterioara Euromedia. La acestea se adauga faptul ca, in mod frecvent, consilierii municipali participau ca membri in consiliul de administratie al Regiei de transport public, promovand interesele firmelor prietene. Ciclop - subunitate a RATBCiclopul a fost permanent in atentia firmelor-capusa locale, fiind o societate comerciala in subordinea Consiliului municipal si careia i se puteau impune anumite contracte. Unele dintre cladiri au fost cedate unor membri PDSR, si s-au derulat afaceri legate de blocarea masinilor parcate ilegal. - Curtea de Conturi constata ca haosul total din finantele municipalitatii a generat pierderi imense, de sute de miliarde lei, bugetului local.