Administratia Basescu - povestea continua, inca

In jurul fiecareii regii subordonate municipalitatii s-au grupat un numar relativ restrans de societati, carora li s-au incredintat, prin diferite metode, activitati de achizitii, lucrari de investitii sau reparatii. Prin tehnica divizarii lucrarilor, in asa fel ca valoarea contractului sa fie sub suma de 2 miliarde de lei, s-au evitat licitatiile. Firmele care au primit astfel de comenzi au apartinut consilierilor municipali. Fondurile alocate in 2001, in valoare de 1.329,8 miliarde lei, Administratiei strazilor au fost impartite la sapte firme, apartinand atat unor consilieri municipali, cat si unor angajati ai municipalitatii. Publicitatea.Sub mandatul Basescu, a fost mentinut acelasi haos ca si in anii precedenti. Pentru cele 1.433 panouri amplasate ilegal, pierderile municipalitatii se ridica la 1,4 milioane dolari anual. Alte milioane de dolari se pierd anual prin contractul pagubos cu SRL-ul Beta Cons. Primarul general, Traian Basescu, in loc sa puna capat ilegalitatilor, a acceptat prelungirea contractului pe o durata de 20 de ani, incheiat printr-un act aditional la data de 14.06.2000. Administratia pentru supravegherea animalelorO data cu inceperea campaniei de strangere a maidanezilor, cheltuielile pentru castrare au crescut la 1,6 milioane de lei pe cap de caine, iar pentru eutanasiere au fost de 333,6 mii lei pentru fiecare animal. In total, pentru castrarea a 2.947 animale si eutanasierea a 35.916 caini s-au cheltuit peste 6 miliarde de lei. Dezinsectie, dezinfectie si deratizare 3-DB In anul 2000, 3-DB a incasat pentru prestatiile sale de la CGMB, 165,45 miliarde de lei, iar in 2001, pana la data de 25 octombrie, suma de 170,24 miliarde de lei. De la infiintarea firmei, timp de opt ani nu s-a facut nici o analiza privind eficienta societatii si a modului in care se achita de sarcinile contractuale. Decontarea facturilor s-a facut fara receptia prestatiilor in teren. Mai mult, societatea s-a asociat cu un SRL, al carui unic actionar este managerul general al firmei 3-DB, incasand astfel 20,6 la suta din veniturile aferente contractului cu CGMB. Salubritatea De la infiintarea societatii REBU, partenerul german nu a subscris ca aport in natura decat 15 utilaje din cele 200 la care s-a angajat. Tarifele noii societati nu sunt mai avantajoase decat cele practicate de alti parteneri. In cei patru ani de functionare, PMB a achitat catre REBU suma de 1.116,8 miliarde de lei, beneficiul aferent din contractul de asociere fiind de doar 0,7 miliarde lei, adica 0,06 la suta. Iluminatul public Firma care a castigat licitatia a cesionat obligatiile asumate in baza contractului societatii SC Luxten Lighting Company SA. 83 la suta din actionarii majoritari sunt firme off-shore si persoane fizice rezidente in paradisuri fiscale, cum ar fi Monte Carlo, Cipru, insula Guersay etc. Cheltuielile cu iluminatul public au crescut astfel de cinci ori, respectiv de la 2,3 milioane dolari la 11 milioane dolari. Serviciul apa-canal Contractul de concesiune in original este si astazi tinut secret, iar inventarul bunurilor proprietate publica inscrise in contract difera de cele aprobate de CGMB. In anexe au fost trecute si alte bunuri, care nu se incadrau in caietul de sarcini. Nu a fost prezentat un mod de calcul pentru redeventa de 5 mii euro, stabilita in caietul de sarcini (numai Baza Floreasca II, prin contractul anterior concesiunii, aducea un venit de 18.000 dolari). PMB nu a procedat la calcularea, perceperea si incasarea penalitatilor datorate de concesionar pentru plata cu intarziere fata de termenul prevazut. Pentru bunurile proprietate privata, ce constituie aport in natura al PMB la capitalul SC Apa Nova Bucuresti SA, nu au fost efectuate operatiunile de predare-primire a patrimoniului si nu s-a procedat la intocmirea bilantului de inchidere al RGAB si de deschidere la Apa Nova. Chirii neincasate Curtea de Conturi i-a imputat directorului Directiei juridice, Radu Dinulescu, 2,6 milioane de dolari, cat reprezinta chiriile si penalitatile pe care ar fi trebuit sa le recupereze in instanta de la diversi agenti economici. Fast-food-ul Copli functioneaza si astazi cu toate ca din 1993 n-a platit nici un leut chirie, iar 6 milioane de dolari au fost pierduti definitiv de municipalitate, prin prescrierea termenului de actionare in instanta. Ulterior, aceeasi Curte de Conturi l-a scos basma curata pe Radu Dinulescu, impartind prejudiciul simplilor functionari ai Directiei juridice si chiar ex-primarului Viorel Lis. Decizia Curtii de Conturi incalca prevederile Codului muncii, care, la capitolul raspundere patrimoniala, stipuleaza ca, in cazul unui prejudiciu, se raspunde in solidar, iar directorul nu este exceptat. Diminuarea patrimoniului Zeci de terenuri si imobile situate in zone rezidentiale au fost pierdute definitiv in instante datorita "neglijentei" juristilor. Lor li se adauga retrocedari, care acum se afla pe rolul instantelor de judecata sau in cercetarea procurorilor, facute de primarul general Traian Basescu. Legea nr. 10/2001 a fost aplicata preferential, fara sa se tina seama de cronologia notificarilor inregistrate. Mai mult, in unele cazuri, la verificarea documentelor care atesta calitatea de mostenitor, nu s-a tinut seama de constatarile instantelor de judecata, iar in alte situatii, din actele depuse la dosar nu rezulta ca, la data preluarii de catre stat a imobilului, acesta era in proprietatea autorului mentionat de solicitanti. Emiterea dispozitiei de restituire a imobilului din C.A. Rosetti nr. 39 s-a facut cu incalcarea dreptului de proprietate asupra terenului.