"Finantele ne-au ajutat mult, pentru ca una au zis si alta au facut"

Majorarea salariilor in sectorul bugetar mai mult decat creste productivitatea, o executie bugetara in afara parametrilor, cursul valutar si vremea de afara - acestea sunt principalele riscuri pentru atingerea inflatiei din acest an, in opinia guvernatorului BNR, Mugur Isarescu. "Este adevarat ca in aprilie - septembrie vedem o curba a inflatiei legata de programul de ajustare a preturilor administrate, dar va reveni si ne vom incadra in tinta atat in 2007, cat si in 2008", a explicat Isarescu, la prezentarea raportului bancii centrale asupra inflatiei. Cel mai mare risc, in opinia guvernatorului, il constituie presiunile de pe piata muncii, care forteaza in sensul cresterii necontrolate a salariilor.

"Ne pleaca profesorii din tara, ne pleaca doctorii, ne pleaca alte categorii de bugetari. Aceasta este o realitate pe care nu avem cum sa n-o observam. Sigur, pentru a-i tine aici, trebuie sa le oferi salarii. Numai ca trebuie vazut cu foarte mare atentie cat oferi, pentru ca daca dai bani peste productivitate, creezi dezechilibre care pot ajunge sa derapeze in inflatie", a mai spus Isarescu. El a mai admis ca, desi, oficial, inflatia din Romania a fost anul trecut de 4,8 la suta, la Bruxelles tara noastra figureaza cu un indice de crestere a preturilor de 6,5 la suta, din cauza altei metodologii de calcul. "In Europa, se calculeaza rata medie a inflatiei, nu simplul indice al preturilor de consum. Acest indicator e luat in calcul de europeni atunci cand se vorbeste despre indeplinirea criteriilor de adoptare a euro. La noi, pana la finalul anului, inflatia medie se va situa la aproximativ 4,3%, potrivit scenariilor noastre", a mai spus Isarescu. Oficialul Bancii Centrale a prezentat trei scenarii privind relatia dintre inflatia la finalul acestui an si indicele mediu al inflatiei. Astfel, daca inflatia in decembrie va fi de 5 %, inflatia medie ar ajunge la 4,6%, in vreme ce o crestere a preturilor de consum de 4,5% (nivel apropiat de prognoza BNR) va corespunde unei medii anuale de 4,3%. De asemenea, in cazul unei inflatii decembrie/decembrie de 4%, media anuala s-ar plasa la 4,2%. Isarescu nu a dorit sa faca precizari legate de o alta posibila reducere in acest an a ratei dobanzii de politica monetara, apreciind doar ca BNR va adopta mai degraba prudenta, pentru a consolida procesul de dezinflatie. "Aceasta prudenta pe care am manifestat-o si pana acum, a introdus o mai buna disciplina economica, lucru care ne-a ajutat foarte mult in mentinerea stabilitatii financiare. Acum avem practic de consolidat acest proces dezinflationist", a mai afirmat Isarescu.

Chiar daca nu a vorbit in mod direct despre riscurile politice si influenta acestora asupra inflatiei, guvernatorul Bancii Centrale s-a referit la ele indirect, atunci cand a vorbit despre cheltuirea banului public. "Daca anul trecut Ministerul Finantelor ne-a ajutat mult prin faptul ca una a declarat si alta a facut, in sensul ca vorbeau de deficit bugetar de 2,5 la suta, iar luna noiembrie i-a prins pe excedent, trebuie acordata o mare atentie deficitului bugetar din acest an. Cheltuielile exagerate pot influenta desigur tintele noastre de inflatie", a conchis Isarescu. De asemenea, in Raportul asupra inflatiei, Ministerul de Finante mai este mustruluit pentru probleme pe care le creeaza in controlul masei monetare. " BNR a fost serios preocupata de impactul relaxarii politicii fiscale
in ultimele doua luni ale anului, in conditiile in care tinta de deficit al bugetului general consolidat a fost mentinuta la 2,5 la suta din PIB si la cea de-a patra rectificare bugetara din 2006, in pofida acumularii pe parcursul primelor 10 luni ale executiei bugetare din acest an a unui excedent de 2,0 la suta din PIB. Indiciul confirmarii asteptarilor bancii centrale l-a constituit modificarea radicala pe care a suferit-o soldul contuluiTrezoreriei din decembrie, injectiile record de lichiditate ale MFP complicand controlul monetar exercitat de BNR. O alta consecinta nefavorabila a acestui comportament o constituie expansiunea puternica a masei monetare in ultima parte a anului, cu potentiale efecte inflationiste viitoare", se arata in Raport. Potrivit datelor BNR, deficitul de cont curent a fost anul trecut de aproximativ 10,5% din PIB, in vreme ce specialistii Comisiei Nationale de Prognoza estimau pentru acelasi indicator 9,3 la suta din PIB.